AcasăTestimonialeProduseBlogDe vorbă cu specialiștii
Shop Fiterman
Button Icon
Menu Icon
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
‌
Pidago Logo
© 2025 - Fiterman Pharma
Toate drepturile rezervate.
CONTACTȘoseaua Păcurari, 127
700544, Iași, România
Tel: +40 232.252.800
Fax: +40 232.252.800
MENIUTestimonialeProduseBlogDe vorbă cu specialiștii

Categorie

Nutriție

Cum influențează flora intestinală imunitatea, digestia, recuperarea după efort, stările inflamatorii

Timp de citire

3 (de) minute

3.1K

Cum influențează flora intestinală imunitatea, digestia, recuperarea după efort, stările inflamatorii

Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea bacteriilor, virusurilor, fungilor și altor microorganisme care trăiesc în intestinul nostru. Poate suna ciudat, dar aceste bacterii „prietenoase” sunt vitale pentru sănătatea întregului organism — de la digestie și imunitate până la starea de spirit și performanța fizică.

În corpul uman trăiesc aproximativ la fel de multe bacterii cât celule proprii – un ecosistem complex care funcționează în echilibru fin. Iar o mare parte a sistemului nostru imunitar se află chiar în intestin, unde organismul interacționează constant cu aceste microorganisme prietenoase pentru a menține sănătatea și protecția naturală.

Microbiomul și imunitatea

Un microbiom echilibrat ajută sistemul imunitar să funcționeze corect. Bacteriile „bune” din intestin:

  1. stimulează producția de anticorpi;

  2. împiedică dezvoltarea microorganismelor patogene (cele care pot provoca infecții);

  3. reglează răspunsurile inflamatorii, astfel încât organismul să nu reacționeze exagerat.

Atunci când flora intestinală este afectată — din cauza alimentației dezechilibrate, stresului, antibioticelor sau somnului insuficient — bariera intestinală devine „permeabilă”. Substanțe care nu ar trebui să treacă în sânge ajung acolo, provocând inflamație cronică și slăbirea sistemului imunitar.

Microbiomul și digestia – cum influențează absorbția nutrienților

Rolul principal al microbiomului este de a susține digestia și absorbția nutrienților. Bacteriile intestinale:

  1. descompun fibrele alimentare pe care organismul nu le poate digera singur;

  2. produc vitamine esențiale (precum K și B12);

  3. ajută la absorbția mineralelor (calciu, magneziu, fier);

  4. susțin sinteza acizilor grași cu lanț scurt – substanțe care hrănesc celulele intestinale și reduc inflamația.

Un dezechilibru al florei intestinale poate duce la balonare, constipație, diaree, intoleranțe alimentare și chiar la fluctuații de greutate.

Microbiomul și recuperarea după efort fizic

Exercițiul intens generează stres oxidativ și inflamație musculară – ambele necesare pentru adaptare, dar periculoase dacă persistă prea mult.
Un microbiom sănătos ajută corpul să se refacă mai repede prin:

  1. reducerea inflamației sistemice;

  2. îmbunătățirea sintezei proteice musculare;

  3. optimizarea absorbției aminoacizilor și a antioxidanților;

  4. susținerea producției de energie (ATP) prin conversia nutrienților în forme ușor utilizabile de către mușchi.

Cercetările recente arată chiar că sportivii de performanță au un microbiom distinct, mai divers, cu bacterii capabile să transforme acidul lactic în energie — un avantaj clar în sporturile de anduranță.

Microbiomul și inflamația

Inflamația este o reacție naturală de apărare a organismului, însă atunci când devine cronică, afectează sănătatea pe termen lung.
Un microbiom echilibrat:

  1. menține integritatea mucoasei intestinale;

  2. reglează răspunsurile imune;

  3. limitează producția de citokine pro-inflamatorii (substanțe care „aprind focul” în corp).

Prin contrast, un intestin afectat de disbioză poate deveni sursă constantă de inflamație, contribuind la probleme precum oboseală cronică, rezistență scăzută la efort, tulburări autoimune sau chiar depresie.

Cum poți avea grijă de microbiomul tău?

  1. Consumă alimente bogate în fibre – legume, fructe, leguminoase, cereale integrale. Fibrele sunt „combustibilul” preferat al bacteriilor bune.

  2. Include alimente fermentate – iaurt, chefir, varză murată, kimchi, kombucha. Acestea aduc probiotice vii direct în intestin.

  3. Evită excesele de zahăr, alcool și alimente ultraprocesate, care hrănesc bacteriile dăunătoare.

  4. Gestionează stresul – cortizolul ridicat afectează echilibrul bacterian.

  5. Dormi suficient – lipsa somnului perturbă ritmurile biologice și sănătatea intestinală.

  6. Ia probiotice sau prebiotice (la recomandarea unui specialist) – utile mai ales după tratamente cu antibiotice.

Microbiomul intestinal este mult mai mult decât un simplu „ecosistem” digestiv. Este un organ viu, care comunică permanent cu creierul, mușchii și sistemul imunitar. Îngrijindu-l corect, îți îmbunătățești digestia, rezistența la efort, recuperarea și chiar starea generală de bine.

Te-ar putea interesa și...

Dacă acest articol ți s-a părut folositor, aruncă o privire și la articolele de mai jos

 Alimente care pun digestia în mișcare

Alimente care pun digestia în mișcare

Constipația este una dintre cele mai frecvente probleme digestive, afectând persoane de toate vârstele. Deși nu este de obicei o afecțiune gravă, poate provoca disconfor

Nutriție

4.0K

Rețete de toamnă pentru slăbire și controlul greutății

Rețete de toamnă pentru slăbire și controlul greutății

Toamna este anotimpul perfect pentru a ne reconecta cu natură și pentru a profita de bogăția de fructe și legume proaspete. Dovleacul, merele, perele,

Nutriție

2.6K

Ce să mănânci ca să nu te simți balonat vara

Ce să mănânci ca să nu te simți balonat vara

Vara este anotimpul soarelui, vacanțelor și plimbărilor în aer liber, dar pentru mulți dintre noi vine și cu o provocare neplăcută: senzația de balonare.

Nutriție

2.7K